Opere pierdute : Claudius - Carhedoniaca si Tyrhenica
-am postat pe blog si despre arta si arhitectura etrusca - vedeti arhiva
Claudius ( 41 - 54 d.C.) imparat roman, autor al operelor literare cu caracter istoric: ,,Carhedoniaca" (Istoria Cartaginii) si ,,Tyrhenica" (Istoria Etruscilor), utilizeaza bogatele marturii istorice ale epocii.Scrierile sale dispar in incendiul Bibliotecii din Alexandria, anumite informatii se preiau in tratatele unor istorici contemporani;
Gaius Clinius Maecenas sfetnic de seama al lui Augustus, devotat sustinator al artelor si al artistilor, este de origine etrusca, descendent de stripe regala;Diodor ( sec.I - i.d.C.) istoric grec, descrie etruscii ca un popor care:,, ... s-a remarcat prin barbatie, au pus stapanire pe un teritoriu intins si au intemeiat multe cetati celebre... Au excelat ca o puternica forta maritima si multa vreme au dominat apele marii, astfel ca, datorita lor mare ace se invecineaza cu Italia a primit denumirea de Marea Tyrheniana (Marea Etrusca)...
La perfectionarea armatei pedestre ei au contribuit printre altele si prin utilizarea goarnei, un instrument foarte folositor in razboi si care se numeste ,, goarna tyrena".Comandantilor supreme ai armatei l I se consfintea si li se consolida autoritatea si rangul prin aceea ca li se atribuiau lictori,jilturi de fildes si toge cu dunga purpurie.
Casele erau prevazute cu peristiluri ingenioase, menite sa atenueze zgomotul produs de numerosii servitori aflati in slujba lor.... Cele mai multe din aceste obiceiuri au fost preluate de romani care le-au introdus in cetatile lor si le-au perfectionat...S-au dedicat in primul rand stiintelor naturii si invataturii privind zeitatile, cei mai multi dintre ei s-au ocupat cu stiinta interpretarii fulgerelor... Intrucat locuiesc si lucreaza un pamant ce da de toate, ei se bucura de o bogatie de roade menite nu numai unei hrane indestulatoare, ci si de desfatari imbelsugate, cu huzurul si destrabalarea cuvenita... Puterea, care din timpuri stravechi le-a atras invidia celor din jur, au pierdut-o cu desavarsire..."
Titus Livius: stralucit istoric roman de la inceputul erei noastre, in tratatul:,, De la fondarea Romei " afirma:, ... Pana la nasterea Imperiului Roman puterea etruscilor s-a intins departe pe mare si pe uscat. In masura in care au stapanit Marea de Jos ( Tyhreniana) si Marea de Sus (Adriatica), stau marturie chiar denumirile lor: una a fost botezata de triburile italice ,, Marea Etrusca" dupa numele generic dat acestei semintii, iar cealalta ,,Hadriatica" dupa asezarea etrusca Hadria. Au populat uscatul si au construit douasprezece cetati, mai intai de partea noastra a Apeninilor, de-a lungul Marii de Jos, apoi dincolo de Apenini, infiintand acolo tot atatea colonii cate erau si orasele lor de bastina; acestea cuprindeau toata intinderea de dincolo de Pad pana in Alpi, cu exceptia Capului pe care in prejma golfului il populeaza venetienii..."
Strabo: geograf contemporan cu Titus Livius:
,, ... atata timp cat etruscii s-au aflat uniti sub un singur conducator - au fost foarte puternici, dar cu trecerea vremii, se vede ca organizarea lor s-a destramat, s-au supus presiunii exercitate de populatia invecinata, caci altfel ei n-ar fi renuntat la pamanturile fertile si s-ar fi napustit dupa prada pe mare, unii intr-o parte, altii in cealalta parte a apelor; se stie doar ca de cate ori s-au unit au fost in stare nu numai sa-i respinga pe agresori ci sa-i si atace, ba sa intreprinda chiar si expeditii indepartate..."
Dionisie din Halicarnas:
,, ... se aduceau (regelui etrusc Tarquinius - la Roma) douasprezece securi, cate una din fiecare cetate ...Era un obicei etrusc ca in fata fiecaruia dintre regii cetatilor sa paseasca un lictor, care in afara manunchiului de nuiele mai poarta in mana si o secure; si ori de cate ori cele douasprezece cetati porneau intr-o expeditie comuna, depuneau cele douasprezece securi in mana unui dintre regi care in felul acesta era investit cu puteri nelimitate in comanda ostilor...De aici originea istorica a simbolului puterii la functionarii romani care atesta dreptul lor de a aplica vinovatilor nu numai pedeapsa corporala ci si pedeapsa decapitarii..."
-am postat pe blog si despre arta si arhitectura etrusca - vedeti arhiva
Claudius ( 41 - 54 d.C.) imparat roman, autor al operelor literare cu caracter istoric: ,,Carhedoniaca" (Istoria Cartaginii) si ,,Tyrhenica" (Istoria Etruscilor), utilizeaza bogatele marturii istorice ale epocii.Scrierile sale dispar in incendiul Bibliotecii din Alexandria, anumite informatii se preiau in tratatele unor istorici contemporani;
Gaius Clinius Maecenas sfetnic de seama al lui Augustus, devotat sustinator al artelor si al artistilor, este de origine etrusca, descendent de stripe regala;Diodor ( sec.I - i.d.C.) istoric grec, descrie etruscii ca un popor care:,, ... s-a remarcat prin barbatie, au pus stapanire pe un teritoriu intins si au intemeiat multe cetati celebre... Au excelat ca o puternica forta maritima si multa vreme au dominat apele marii, astfel ca, datorita lor mare ace se invecineaza cu Italia a primit denumirea de Marea Tyrheniana (Marea Etrusca)...
La perfectionarea armatei pedestre ei au contribuit printre altele si prin utilizarea goarnei, un instrument foarte folositor in razboi si care se numeste ,, goarna tyrena".Comandantilor supreme ai armatei l I se consfintea si li se consolida autoritatea si rangul prin aceea ca li se atribuiau lictori,jilturi de fildes si toge cu dunga purpurie.
Casele erau prevazute cu peristiluri ingenioase, menite sa atenueze zgomotul produs de numerosii servitori aflati in slujba lor.... Cele mai multe din aceste obiceiuri au fost preluate de romani care le-au introdus in cetatile lor si le-au perfectionat...S-au dedicat in primul rand stiintelor naturii si invataturii privind zeitatile, cei mai multi dintre ei s-au ocupat cu stiinta interpretarii fulgerelor... Intrucat locuiesc si lucreaza un pamant ce da de toate, ei se bucura de o bogatie de roade menite nu numai unei hrane indestulatoare, ci si de desfatari imbelsugate, cu huzurul si destrabalarea cuvenita... Puterea, care din timpuri stravechi le-a atras invidia celor din jur, au pierdut-o cu desavarsire..."
Titus Livius: stralucit istoric roman de la inceputul erei noastre, in tratatul:,, De la fondarea Romei " afirma:, ... Pana la nasterea Imperiului Roman puterea etruscilor s-a intins departe pe mare si pe uscat. In masura in care au stapanit Marea de Jos ( Tyhreniana) si Marea de Sus (Adriatica), stau marturie chiar denumirile lor: una a fost botezata de triburile italice ,, Marea Etrusca" dupa numele generic dat acestei semintii, iar cealalta ,,Hadriatica" dupa asezarea etrusca Hadria. Au populat uscatul si au construit douasprezece cetati, mai intai de partea noastra a Apeninilor, de-a lungul Marii de Jos, apoi dincolo de Apenini, infiintand acolo tot atatea colonii cate erau si orasele lor de bastina; acestea cuprindeau toata intinderea de dincolo de Pad pana in Alpi, cu exceptia Capului pe care in prejma golfului il populeaza venetienii..."
Strabo: geograf contemporan cu Titus Livius:
,, ... atata timp cat etruscii s-au aflat uniti sub un singur conducator - au fost foarte puternici, dar cu trecerea vremii, se vede ca organizarea lor s-a destramat, s-au supus presiunii exercitate de populatia invecinata, caci altfel ei n-ar fi renuntat la pamanturile fertile si s-ar fi napustit dupa prada pe mare, unii intr-o parte, altii in cealalta parte a apelor; se stie doar ca de cate ori s-au unit au fost in stare nu numai sa-i respinga pe agresori ci sa-i si atace, ba sa intreprinda chiar si expeditii indepartate..."
Dionisie din Halicarnas:
,, ... se aduceau (regelui etrusc Tarquinius - la Roma) douasprezece securi, cate una din fiecare cetate ...Era un obicei etrusc ca in fata fiecaruia dintre regii cetatilor sa paseasca un lictor, care in afara manunchiului de nuiele mai poarta in mana si o secure; si ori de cate ori cele douasprezece cetati porneau intr-o expeditie comuna, depuneau cele douasprezece securi in mana unui dintre regi care in felul acesta era investit cu puteri nelimitate in comanda ostilor...De aici originea istorica a simbolului puterii la functionarii romani care atesta dreptul lor de a aplica vinovatilor nu numai pedeapsa corporala ci si pedeapsa decapitarii..."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu