sâmbătă, 22 iunie 2013
Despre Heron si opera Pneumatica
HERON din Alexandria (10 - 70 AD ) - matematician si inventator grec,care si-a desfasurat intreaga activitate stiintifica in Alexandria. A dat,in operele sale "Pneumatica"si Mecanica o sistematizare a cunostintelor antice in domeniul mecanicii aplicate. I se atribuie inventia unor aparate mecanice,cum ar fi fantana lui Heron, aparat mic in care se obtine un jet de apa cu ajutorul unei compresiuni a apei si aerului si eolipilul ,instrument format dintr-o sfera metalica goala in care erau introduse doua tuburi curbate si care primea o miscare de rotatie in jurul axei cu ajutorul vaporilor de apa incalziti, care produceau o forta de reactie.
Formula lui Heron : formula care permite calculul arieri S a unui triunghi in functie de lature a,b si c
Heron’s Books
· Automata (in Arabic Translation) (Greek: moving itself) (lat. De automatis). A collection of constructions called miracles (thaumata) for temples. Heron describes automatic rotating objectives, noise such as thunder, automatic opening doors. Philon from Byzanz describes the existence of automata in his book Mechaniki syntaxis, that includes pneumatic apparatus and automatic astronomical devices as early as 300 BC.
· Catoptrica geometric linear propagation of light, reflection, use of mirrors. A PDF File in German with reference to the Catoptrica.
· Dioptra (in Arabic Translation) (Greek word for a instrument to see through). A collection of constructions for the determination of lengths from a distance. Heron describes constructions similar to the Theodolit used for measurements of angles and other devices such as the odometer used to measure distances.
· Dioptra (in Arabic Translation) (Greek word for a instrument to see through). A collection of constructions for the determination of lengths from a distance. Heron describes constructions similar to the Theodolit used for measurements of angles and other devices such as the odometer used to measure distances.
John F. BROCK in Pyramids to Pythagoras: Surveying from Egypt to Greece – 3000 B.C. to 100 A.D. gives a description of the content of Heron's Dioptra book:
1) and 2) Introduction to “the science of dioptrics”.
3) and 4) Instructions on how to construct a dioptra instrument.
5) Instructions on how to produce a stave for measurement.
6) To observe the difference in height between two points or if their height is the same.
7) To draw a straight line by dioptra from a given point to another invisible point, whatever the distance between them.
8) To find the horizontal (pros diabeten) interval between two given points, one near us, the other distant, without approachingthe distant one.
9) To find the minimum width of a river while staying on the same bank.
10) To find the horizontal interval between two visible but distant points, and their direction.
11) To find a line at right angles at the end of a given line, without approaching either the line or its end.
12) To find the perpendicular height of a visible point above the horizontal plane drawn through our position, without approaching the point.
13) (a) To find the perpendicular height of one visible point above another, without approaching either point. (b) To find the direction of a line connecting two points, without approaching them.
14) To find the depth of a ditch, that is the perpendicular height from its floor to the horizontal plane either through our position or through any other point.
15) To tunnel through a hill in a straight line, where the mouths of the tunnel are given.
16) To sink shafts for a tunnel under a hill, perpendicular to the tunnel.
17) To lay out a harbour wall on a given segment of a circle between given ends.
18) To mound up the ground in a given segment of a spherical surface.
19) To grade the ground at a given angle, so that on a level site with the shape of an equal-sided parallelogram its gradient slopes to a single point.
20) To find a point on the surface above a tunnel so that a auxiliary shaft can be sunk.
21) To lay out with the dioptra a given distance in a given direction from us.
22) To lay out with the dioptra a given distance from another point, parallel to a given line, without approaching the point having the line on which to lay it out.
23) to 30) The first five chapters refer to the dioptra setting out irregular shaped plots of land, while the remaining three explain how to determine the areas from those figures.
31) To measure the discharge or outflow of a spring.
32) and 33) Describes how to utilize the dioptra in a vertical mode for the purposes of astronomical observations.
34)This chapter informs the reader about the usage of another measuring instrument called the odometer, which has a device fitted to the wheels of a carriage such that the horizontal distance is evaluated in a very similar fashion to which a modern day perambulator gives distance
3) and 4) Instructions on how to construct a dioptra instrument.
5) Instructions on how to produce a stave for measurement.
6) To observe the difference in height between two points or if their height is the same.
7) To draw a straight line by dioptra from a given point to another invisible point, whatever the distance between them.
8) To find the horizontal (pros diabeten) interval between two given points, one near us, the other distant, without approachingthe distant one.
9) To find the minimum width of a river while staying on the same bank.
10) To find the horizontal interval between two visible but distant points, and their direction.
11) To find a line at right angles at the end of a given line, without approaching either the line or its end.
12) To find the perpendicular height of a visible point above the horizontal plane drawn through our position, without approaching the point.
13) (a) To find the perpendicular height of one visible point above another, without approaching either point. (b) To find the direction of a line connecting two points, without approaching them.
14) To find the depth of a ditch, that is the perpendicular height from its floor to the horizontal plane either through our position or through any other point.
15) To tunnel through a hill in a straight line, where the mouths of the tunnel are given.
16) To sink shafts for a tunnel under a hill, perpendicular to the tunnel.
17) To lay out a harbour wall on a given segment of a circle between given ends.
18) To mound up the ground in a given segment of a spherical surface.
19) To grade the ground at a given angle, so that on a level site with the shape of an equal-sided parallelogram its gradient slopes to a single point.
20) To find a point on the surface above a tunnel so that a auxiliary shaft can be sunk.
21) To lay out with the dioptra a given distance in a given direction from us.
22) To lay out with the dioptra a given distance from another point, parallel to a given line, without approaching the point having the line on which to lay it out.
23) to 30) The first five chapters refer to the dioptra setting out irregular shaped plots of land, while the remaining three explain how to determine the areas from those figures.
31) To measure the discharge or outflow of a spring.
32) and 33) Describes how to utilize the dioptra in a vertical mode for the purposes of astronomical observations.
34)This chapter informs the reader about the usage of another measuring instrument called the odometer, which has a device fitted to the wheels of a carriage such that the horizontal distance is evaluated in a very similar fashion to which a modern day perambulator gives distance
LEWIS, M.J.T., Surveying Instruments of Greece and Rome, (Cambridge University Press, 2001)
· Metrica (in Arabic Translation) A collection of 3 books for the determination of areas and volume of objectives. Part 1 considers the area of triangles and other polygons with 4-12 sides, Surfaces of pyramids, cylinders, spheres etc. Part 2 considers the volume of sphere, cylinder, prisms, pyramids etc. Part 3 considers the division of areas and volumes in parts. He gives a method fort he determination of the cubit root and calculates the cubic root of 100.
· Pneumatica (Spiritalia) Two books, A collection of around 80 mechanical apparatus, that work with air, steam or hydraulic pressure. This includes a fire extinction apparatus, automata that provide water if a coin is inserted and the first steam engine (Aeolipile). The Heronball, Thermoscope, Syphon, Fontain, and Aeolipile. 1899 Edition in Greek
· Belopoeica A Collection of war machines. The original manuscript did nor survive but medieval handwritten copies exist.1918 Version in Greek
· Mechanica 3 Books of how to move heavy objects. Part 1 provides the basis of statics and dynamics. Part 2 shows 5 simple machines. Part 3 describes lifting machines and pressures. Mechanica 1999 Edition
· Pneumatica (Spiritalia) Two books, A collection of around 80 mechanical apparatus, that work with air, steam or hydraulic pressure. This includes a fire extinction apparatus, automata that provide water if a coin is inserted and the first steam engine (Aeolipile). The Heronball, Thermoscope, Syphon, Fontain, and Aeolipile. 1899 Edition in Greek
· Belopoeica A Collection of war machines. The original manuscript did nor survive but medieval handwritten copies exist.1918 Version in Greek
· Mechanica 3 Books of how to move heavy objects. Part 1 provides the basis of statics and dynamics. Part 2 shows 5 simple machines. Part 3 describes lifting machines and pressures. Mechanica 1999 Edition
Other books possible also from Heron are
· Geometrica A collection of equations and exercises based on the first chapter of Metrica.
· Stereometrica. Examples of three dimensional objectives based on the second Metrica Chapter.
· Mensurae. Objects that can be used for measuring based on Stereometrica and Metrica.
· Cheirobalistra. (xeiroballistrwn kataskeuh kai summetria.) A Part of a lexicon about Catapults.
· Stereometrica. Examples of three dimensional objectives based on the second Metrica Chapter.
· Mensurae. Objects that can be used for measuring based on Stereometrica and Metrica.
· Cheirobalistra. (xeiroballistrwn kataskeuh kai summetria.) A Part of a lexicon about Catapults.
Inventions[edit]
- Hero described[8] the construction of the aeolipile (a version of which is known as Hero's engine) which was a rocket-like reaction engine and the first-recorded steam engine (although Vitruvius mentioned the aeolipile in De Architectura some 100 years earlier than Hero). It was created almost two millennia before the industrial revolution. Another engine used air from a closed chamber heated by an altar fire to displace water from a sealed vessel; the water was collected and its weight, pulling on a rope, opened temple doors.[9]Some historians have conflated the two inventions to assert that the aeolipile was capable of useful work.[10]
- The first vending machine was also one of his constructions, when a coin was introduced via a slot on the top of the machine, a set amount of holy water was dispensed. This was included in his list of inventions in his book, "Mechanics and Optics". When the coin was deposited, it fell upon a pan attached to a lever. The lever opened up a valve which let some water flow out. The pan continued to tilt with the weight of the coin until it fell off, at which point a counter-weight would snap the lever back up and turn off the valve.[11]
- A windwheel operating an organ, marking the first instance of wind powering a machine in history.[5][6]
- Hero also invented many mechanisms for the Greek theater, including an entirely mechanical play almost ten minutes in length, powered by a binary-like system of ropes, knots, and simple machines operated by a rotating cylindrical cogwheel. The sound of thunder was produced by the mechanically-timed dropping of metal balls onto a hidden drum.
- The force pump was widely used in the Roman world, and one application was in a fire-engine.
- In optics, Hero formulated the Principle of the Shortest Path of Light: If a ray of light propagates from point A to point B within the same medium, the path-length followed is the shortest possible. It was nearly 1000 years later that Alhacen expanded the principle to both reflection and refraction, and the principle was later stated in this form by Pierre de Fermat in 1662; the most modern form is that the path is at an extremum.
- A standalone fountain that operates under self-contained hydrostatic energy. (Heron's fountain)
- A programmable cart that was powered by a falling weight. The "program" consisted of strings wrapped around the drive axle.[13]
Mathematics[edit]
Heron described a method of iteratively computing the square root.[14] Today, though, his name is most closely associated with Heron's Formula for finding the area of a triangle from its side lengths.
The imaginary number, or imaginary unit, is also noted to have been first observed by Hero while calculating the volume of a pyramidal frustum.[15]
Carte online - limba germana Pneumatica - Heron
http://www.archive.org/stream/heronsvonalexandhero#page/228/mode/2up - LINK !
joi, 4 aprilie 2013
Circa Solitudo - despre singuratate - dialog
Circa Solitudo
sau despre singuratate
dialog I.D.A
Singurătatea este cea mai profundă realitate a naturii umane. Omul este singura fiinţă care ştie că e singur.
Octavio Paz
Ramas singur, doream sa fiu cu altii. Fiind cu altii si nereusind sa ma integrez in atmosfera, preferam sa raman singur.
Octavian Paler
Daphnis:
.................................
Spune-mi de ce ma simt atat de singur? Oare au intrat zilele in sac si totul se inghesiue ,apoi dispare?Sincer poate sunt egoist si fac asta ca sa ma ajut pe mine, pentru ca numai pe mine pot sa ma ajut, vorbesc de faptl ca singuratatea imi apasa tot mai greu sufletul care imi e inabusit de sentimentele cele mai daunatoare . Ce pot sa fac, sa scap de aceasta teribila situatie? Aud pasi.dar nimeni nu e in preajma
Magus: Iertare,daca supar,aud ca esti singur si am venit degraba .
Daphnis: Te vad acum,esti Magus, esti...
Magus: sst....misterul nu-l poti spune...
Daphnis:Desigur, am dat socoteala,dar atunci ca aici te afli nu vreau a te chinui cu cele intamplate din viata mea diurna , ci ca o gazda buna sa te asezi cu mine ca sa dezbatem idei ce imi trec prin minte si ganduri ce ma tulbura.
Magus: Poti spune ca temerile tale nu sunt importante si crezi ca venit-am de pomana?
Daphnis: Nu, spun eu, dar am putea sa spunem ca nu e loc de graba
Magus: Si totusi sa incepem, spui ca esti singur. Tristete simti in sufletul ce te incrunta ,il simti ca o povara .
Daphnis: Asa se pare
Magus: Atunci trebuie sa ne intrebam de ce simtim tristete? O simtim dintr-o cauza anume?
Daphnis: Cu siguranta
Magus: Putem sa spunem ca sunt nenumarate cauze.
Daphnis: Putem...
Magus: Si ca ele nu ar fi generale ,ci particulare
Daphnis: Fara indoiala
Magus:De inteles ar fi sa ne uitam la aceasta cauza pariculare in parte sau sa vedem ansamblul?
Daphnis: Eu spun ca in parte sa studiem cauza ce ne framanta , in particular daca pe ea o vrem s-o studiem si sa o rezolvam
Magus: Deci spui ca daca analizam in speta ce ne doare in acel moment gasim problema.
Daphnis: Asa socot .
Magus: Dar daca spunem ca o cauza particulara trebuie privita in ansamblul ei caci asa vedem radacina problemei ,ce spui?
Daphnis: Nu cred
Magus: Cum am putea spune altfel atunci cand nu ne dam seama de acesta.Caci spui ca vrei sa te axezi pe problema fara sa studiezi nimic in afara ei,dar atunci esti de acord ca ,cauza problemei tale poate sa fie provocata de alta mai mare ?
Daphnis: E cu putinta.
Magus: Atunci cea care o provoaca are o natura subtila putem spune,caci sta ascunsa fata de problema care te macina.
Daphnis: Asa as spune .
Magus: Putem spune ca aceasta chestiune se aseamana unei flori care se ofileste si dam vina prima data pe anotimp ,desi nu este el de vina ,apoi ne uitam la floare si spunem ca e stricata,ne uitam la petale dar nu au nimic,atunci ne uitam mai jos, sub acestea si vedem ca din pamantul acela floarea se ofilea. Crezand ca problema noastra are neaparat legatura cu floarea in sine ignoram ce sta la baza ei. Astfel,putem spune ca adevarata cauza ne-a scapat.
Daphnis: Cu siguranta ai dreptate dar cum putem afla adevarata cauza?
Magus: Spun eu ca cel mai bine sa rezolva aceasta este acela care se uita in propria lui constiinta si descopera pe aceasta.
Dar iata un fapta important. Am putea spune ca ne simtim singuri din dorinta de a fi cu cineva?
Daphnis: Fara indoiala.
Magus: Si am putea spune ca dorinta de a fi cu cineva se exprima prin dragoste?
Daphnis: Am putea spune asta dar nu neaparat.
Magus: Asadar socoti ca orinta de a nu fi singur poate fi datorita faptului ca vrei sa te simti bine.
Daphnis: Asa spuneam, ca nu neaparat implica si dragostea de a fi cu cealalta persoana, dar totusi implica afectiune fata de aceea.
Magus: Caci, puteam zice oare ca o persoana de care ti-e sila sau dusmana ai dorinta sa stai in preajma sa?
Daphnis: Cu siguranta nu.
Magus: Acum ca am cazut de acord cu acest lucru putem sa ne gandim la dorinta in legatura cu dragostea.Puteam asadar sa o numim dorinta de a fi iubit?
Daphnis: Putem.
Magus:Asadar dorinta de a fi iubit ne face sa cautam sa fim iubiti de alte persoane decat noi insine.Din cautarea aceasta rezulta si sentimentul singuratatii.
Desigur,puteam spune ca ne putem iubi pe noi insine si e chiar de dorit lucrul acesta ,pentru ca daca noi ne uram pe sine , cum ne asteptam la altii sa ne iubeasca.
Daphnis: Ma bucura sa aud asta caci sunt fericit sa aud adevarul ferit de ideile ignorantilor care le e frica sa iubeasca pe altii sau pe sinse si considera ca acesta ar inseamna narcisism.
Magus: Aceia au o natura grosiera de cred ca dragostea de sine poate fi comparata cu placerea trasaturilor fizice,corporale.
Daphnis: Intocmai.As spune ca trebuie sa ma feresc de ei complet
Magus: De cine anume?
Daphnis: pai de acele persoane ignorante de care vorbeam
Magus: Si cum le-am cunoaste?
Daphnis:Putem spune ca le dibuim de la departare,pentru ca odata ce stiu ce lucruri sunt adevarate ,care aduc intelepciune si iluminare imi pot usor da seama de cele neadevarate si grosiere,asadar socot ca aceste persoane sunt recunoscute fara greutate.
Magus: Atunci crezi ca ne putem intelege cu persoanele care difera fata de acestea care le-am mentionat.
Daphnis: Fireste.
Magus: Si crezi ca putem avea incredere si vorbi orice cu asemenea persoane deschise ?
Daphnis: Desigur,intotdeauna e de preferinta persoane deschise si fata preconceptii, caci asta ar duce catre ignoranta. Acea senzatia a unuia cum ca ar cunoaste toate lucrurile despre care vorbeste,cand defapt e ignorant de tot ce se petrece in jurul sau.
Magus: Ma bucur ca spui asta,dar si in acest caz , a unei persoane deschise trebuie sa sti ca daca garantezi pentru onoarea si sinceritatea cuiva aceasta se va transforma in amagire si va reveni asupra ta ca dezonoare.Asadar asteapta de la cei mai buni apropiati ori persoane de seama sa nu fie cu onoare ,sa nu se tina de cuvant, sa te minta , sa te insele ba chiar sa iti faca rau. Asteapta toate aceste lucruri de la persoanele care le crezi apropiate , vei fi mai putin dezamagit cand o vor face. Si nu fi suparat pe acestea,caci realizezi ca fiecare e imperfect,greseste, iar tu le iei intr-un mod persoanal toate aceste lucruri si raspunzi cu acelasi obicei.Nu poti garanta mereu pentru o persoana ,pentru ca desi sunt aceleasi persoane ca atare,ele nu sunt niciodata lafel pe parcusul vietii,lafel cum nici tu nu esti.Sa spunem ca tragem o linie ce reprezinta destinul,este calea pe care o urmam , suntem aceeasi persoana dar pe parcursul liniei ne schimbam sau nu. De unde vin aceste schimbari ne putem intreba.Am putea spune ca ele vin din dorintele noastre ,iar ca sa obti ce ti-ai dorit faci un lucru ca atare, parcurgi o etapa, actionezi pe iar in timp ce o faci te comporti pe baza actiunii tale,astfel incat actiunile tale devin obicei.(actiuni ce se repeta ingradite in comportament)
De multe ori ele devin parte din tine pana cand uiti cum si de ce ti-ai facut acest obicei.Oamenii actioneaza pe baza obiceiului lor si prin dorintele lor ; de multe ori gresesc..
Daphnis: Asadar cu cat imi dau seama mai mult de caracterul uman cu atat inteleg durerea si rau care altii mi-l provoaca prin opiniile sau actiunile lor.Cu atat suntem mai liberi de sine si ne intelegem mai bine pe noi insine pentru ca nu luam personal lucrurile , in sens ca ne-ar afecta negativ , ba din contra intelegem si ne bucuram cand aflam ca intelegem caracterul uman,de ce face un individ ce face intr-un moment anume si modul cum el se exprima.
Magus: E chiar o bucurie atunci cand intelegi ce face toate lumea si de ce o face , atunci cand intelegi acest tipar al comportamentului si al emotiilor ce deriva , dar poate si mai mare este bucuria atunci cand se refera la tine, cand te privesti pe tine ,descoperi si actionezi potrivit ,pentru ca atunci constientizezi totul.
Daphnis: Intr-adevar daca te cunosti pe tine, dupa cum spun si grecii gnothi sautan ,cunosti si pe altii si cunosti lumea.
Magus: Dar sa ne intoarcem la singuratate si cred ca am dovedit ca , cauza acesteia este sau poate fi foarte subtila si daca ne cunoastem pe sine o putem detecta ,caci cel ce cunoaste aceste lucruri isi da seama de ignoranta lui pana atunci si descopera lucrul care il face sa se simta singur.Desigur,aceasta se poate aplica in orice lucru care il supara.
Te distrag multe lucruri si crezi ca atunci singuratatea dispare,vrei sa fi distras pentru ca tu crezi ca numai asa poti scapa de ea. Dar, prietene nu poti rezolva situatia decat daca nu te lasi distras de nimic si in momentul in care singuratatea te cuprinde,atunci vezi ce cauza are, iti dai seama cum se manifesta in tine, cum te comporti,cum te simti, las-o sa te cuprinda iar in acel moment vei sti cum sa o inlaturi.
Afland cauza singuratatii tale iti dai seama ca lucrurile considerate foarte marunte sau marunte pana acum sunt cele mai importante lucruri.
Daphnis: Stii, in timp ce imi spui acestea imi dau seama ca nu trebuie sa fug de emotii ,caci tocmai frica si fuga imi cauzeaza neplaceri,ci trebuie privite cu seninatate tinand cont ca sunt parte din tine, le imbratisez si vedin eu insumi dinou; constient, intelegand , unul cu mine insumi, alcatuind intregul. Si pentru ca m-ai ajutat sa stiu ca nu am fost defapt niciodata singur fata de ceilalti ,fata de lume ci doar de mine insumi am fost singur iti multumesc !
Magus: " Sapientiae hmanae fructus lignum vitae est " - Fructul intelepciunii omenesti este arborele vietii .Intr-adevar acest lucru s-a facut cunoscut,dar daca tot nu ai inteles minunatul secret,deschide-ti mintea la ceea ce simti si vei controla tot ceea ce vei face.
Astfel,drag prieten te las cu urmatoarea poveste pe care sper ca in timp sa o dezlusesti :
.......
Un dar preaminunat de la domnita iubirilor Venus,
Trei mere de aur din Gradina Hesperidelor,
Dupa ce de la zeita a primit intreita comoara,
Hippomene a putut sa o intreaca pe cruda Fecioara.
Fugea-n zadar sarmanul ,pana ce pe jos rostogoli un mar .Vazandu-l ,Fecioara in a ei fuga-ncetini insa curand,grabita, o lua din nou la goana.
Eroul zvarlea inca un dar de aur, dar pare de poamana .
Vazand ca fata-alearga ,zorita ca un vant,
Al nostru tanar pune a treia poama pe pamant.
Biruita de-amor ,dar si de aur, Atlanta ii cedeaza.
Si ca o pretioasa comoara ,lui i se infatiseaza.
Ca Hippomene-i Sulful - fizolofii o zic fara -nconjur ,
Iara grabita Fecioara e fugitivul Mercur.
Iubirea dintre dansii devine atat de mare,
Ca-n templul lui Cybele impart o-mbratisare.
Zeita insa, turbata de asta profanare,
Se jura ca gasi-va o cruda razbunare
Si-al lor grumaz indata devina ca o coama
Si,cand se vad lei rosii, ei nu mai pot de teama.
Cel ce va pricepe ce-i cu acest dublu leu,
Si cum a fost schimbat el de mania unui zeu,
Isi va petrece viata-ntr-o eterna sarbatoare
Natura oferindu-i comoara sa cea mare....
...................................
Spune-mi de ce ma simt atat de singur? Oare au intrat zilele in sac si totul se inghesiue ,apoi dispare?Sincer poate sunt egoist si fac asta ca sa ma ajut pe mine, pentru ca numai pe mine pot sa ma ajut, vorbesc de faptl ca singuratatea imi apasa tot mai greu sufletul care imi e inabusit de sentimentele cele mai daunatoare . Ce pot sa fac, sa scap de aceasta teribila situatie? Aud pasi.dar nimeni nu e in preajma
Magus: Iertare,daca supar,aud ca esti singur si am venit degraba .
Daphnis: Te vad acum,esti Magus, esti...
Magus: sst....misterul nu-l poti spune...
Daphnis:Desigur, am dat socoteala,dar atunci ca aici te afli nu vreau a te chinui cu cele intamplate din viata mea diurna , ci ca o gazda buna sa te asezi cu mine ca sa dezbatem idei ce imi trec prin minte si ganduri ce ma tulbura.
Magus: Poti spune ca temerile tale nu sunt importante si crezi ca venit-am de pomana?
Daphnis: Nu, spun eu, dar am putea sa spunem ca nu e loc de graba
Magus: Si totusi sa incepem, spui ca esti singur. Tristete simti in sufletul ce te incrunta ,il simti ca o povara .
Daphnis: Asa se pare
Magus: Atunci trebuie sa ne intrebam de ce simtim tristete? O simtim dintr-o cauza anume?
Daphnis: Cu siguranta
Magus: Putem sa spunem ca sunt nenumarate cauze.
Daphnis: Putem...
Magus: Si ca ele nu ar fi generale ,ci particulare
Daphnis: Fara indoiala
Magus:De inteles ar fi sa ne uitam la aceasta cauza pariculare in parte sau sa vedem ansamblul?
Daphnis: Eu spun ca in parte sa studiem cauza ce ne framanta , in particular daca pe ea o vrem s-o studiem si sa o rezolvam
Magus: Deci spui ca daca analizam in speta ce ne doare in acel moment gasim problema.
Daphnis: Asa socot .
Magus: Dar daca spunem ca o cauza particulara trebuie privita in ansamblul ei caci asa vedem radacina problemei ,ce spui?
Daphnis: Nu cred
Magus: Cum am putea spune altfel atunci cand nu ne dam seama de acesta.Caci spui ca vrei sa te axezi pe problema fara sa studiezi nimic in afara ei,dar atunci esti de acord ca ,cauza problemei tale poate sa fie provocata de alta mai mare ?
Daphnis: E cu putinta.
Magus: Atunci cea care o provoaca are o natura subtila putem spune,caci sta ascunsa fata de problema care te macina.
Daphnis: Asa as spune .
Magus: Putem spune ca aceasta chestiune se aseamana unei flori care se ofileste si dam vina prima data pe anotimp ,desi nu este el de vina ,apoi ne uitam la floare si spunem ca e stricata,ne uitam la petale dar nu au nimic,atunci ne uitam mai jos, sub acestea si vedem ca din pamantul acela floarea se ofilea. Crezand ca problema noastra are neaparat legatura cu floarea in sine ignoram ce sta la baza ei. Astfel,putem spune ca adevarata cauza ne-a scapat.
Daphnis: Cu siguranta ai dreptate dar cum putem afla adevarata cauza?
Magus: Spun eu ca cel mai bine sa rezolva aceasta este acela care se uita in propria lui constiinta si descopera pe aceasta.
Dar iata un fapta important. Am putea spune ca ne simtim singuri din dorinta de a fi cu cineva?
Daphnis: Fara indoiala.
Magus: Si am putea spune ca dorinta de a fi cu cineva se exprima prin dragoste?
Daphnis: Am putea spune asta dar nu neaparat.
Magus: Asadar socoti ca orinta de a nu fi singur poate fi datorita faptului ca vrei sa te simti bine.
Daphnis: Asa spuneam, ca nu neaparat implica si dragostea de a fi cu cealalta persoana, dar totusi implica afectiune fata de aceea.
Magus: Caci, puteam zice oare ca o persoana de care ti-e sila sau dusmana ai dorinta sa stai in preajma sa?
Daphnis: Cu siguranta nu.
Magus: Acum ca am cazut de acord cu acest lucru putem sa ne gandim la dorinta in legatura cu dragostea.Puteam asadar sa o numim dorinta de a fi iubit?
Daphnis: Putem.
Magus:Asadar dorinta de a fi iubit ne face sa cautam sa fim iubiti de alte persoane decat noi insine.Din cautarea aceasta rezulta si sentimentul singuratatii.
Desigur,puteam spune ca ne putem iubi pe noi insine si e chiar de dorit lucrul acesta ,pentru ca daca noi ne uram pe sine , cum ne asteptam la altii sa ne iubeasca.
Daphnis: Ma bucura sa aud asta caci sunt fericit sa aud adevarul ferit de ideile ignorantilor care le e frica sa iubeasca pe altii sau pe sinse si considera ca acesta ar inseamna narcisism.
Magus: Aceia au o natura grosiera de cred ca dragostea de sine poate fi comparata cu placerea trasaturilor fizice,corporale.
Daphnis: Intocmai.As spune ca trebuie sa ma feresc de ei complet
Magus: De cine anume?
Daphnis: pai de acele persoane ignorante de care vorbeam
Magus: Si cum le-am cunoaste?
Daphnis:Putem spune ca le dibuim de la departare,pentru ca odata ce stiu ce lucruri sunt adevarate ,care aduc intelepciune si iluminare imi pot usor da seama de cele neadevarate si grosiere,asadar socot ca aceste persoane sunt recunoscute fara greutate.
Magus: Atunci crezi ca ne putem intelege cu persoanele care difera fata de acestea care le-am mentionat.
Daphnis: Fireste.
Magus: Si crezi ca putem avea incredere si vorbi orice cu asemenea persoane deschise ?
Daphnis: Desigur,intotdeauna e de preferinta persoane deschise si fata preconceptii, caci asta ar duce catre ignoranta. Acea senzatia a unuia cum ca ar cunoaste toate lucrurile despre care vorbeste,cand defapt e ignorant de tot ce se petrece in jurul sau.
Magus: Ma bucur ca spui asta,dar si in acest caz , a unei persoane deschise trebuie sa sti ca daca garantezi pentru onoarea si sinceritatea cuiva aceasta se va transforma in amagire si va reveni asupra ta ca dezonoare.Asadar asteapta de la cei mai buni apropiati ori persoane de seama sa nu fie cu onoare ,sa nu se tina de cuvant, sa te minta , sa te insele ba chiar sa iti faca rau. Asteapta toate aceste lucruri de la persoanele care le crezi apropiate , vei fi mai putin dezamagit cand o vor face. Si nu fi suparat pe acestea,caci realizezi ca fiecare e imperfect,greseste, iar tu le iei intr-un mod persoanal toate aceste lucruri si raspunzi cu acelasi obicei.Nu poti garanta mereu pentru o persoana ,pentru ca desi sunt aceleasi persoane ca atare,ele nu sunt niciodata lafel pe parcusul vietii,lafel cum nici tu nu esti.Sa spunem ca tragem o linie ce reprezinta destinul,este calea pe care o urmam , suntem aceeasi persoana dar pe parcursul liniei ne schimbam sau nu. De unde vin aceste schimbari ne putem intreba.Am putea spune ca ele vin din dorintele noastre ,iar ca sa obti ce ti-ai dorit faci un lucru ca atare, parcurgi o etapa, actionezi pe iar in timp ce o faci te comporti pe baza actiunii tale,astfel incat actiunile tale devin obicei.(actiuni ce se repeta ingradite in comportament)
De multe ori ele devin parte din tine pana cand uiti cum si de ce ti-ai facut acest obicei.Oamenii actioneaza pe baza obiceiului lor si prin dorintele lor ; de multe ori gresesc..
Daphnis: Asadar cu cat imi dau seama mai mult de caracterul uman cu atat inteleg durerea si rau care altii mi-l provoaca prin opiniile sau actiunile lor.Cu atat suntem mai liberi de sine si ne intelegem mai bine pe noi insine pentru ca nu luam personal lucrurile , in sens ca ne-ar afecta negativ , ba din contra intelegem si ne bucuram cand aflam ca intelegem caracterul uman,de ce face un individ ce face intr-un moment anume si modul cum el se exprima.
Magus: E chiar o bucurie atunci cand intelegi ce face toate lumea si de ce o face , atunci cand intelegi acest tipar al comportamentului si al emotiilor ce deriva , dar poate si mai mare este bucuria atunci cand se refera la tine, cand te privesti pe tine ,descoperi si actionezi potrivit ,pentru ca atunci constientizezi totul.
Daphnis: Intr-adevar daca te cunosti pe tine, dupa cum spun si grecii gnothi sautan ,cunosti si pe altii si cunosti lumea.
Magus: Dar sa ne intoarcem la singuratate si cred ca am dovedit ca , cauza acesteia este sau poate fi foarte subtila si daca ne cunoastem pe sine o putem detecta ,caci cel ce cunoaste aceste lucruri isi da seama de ignoranta lui pana atunci si descopera lucrul care il face sa se simta singur.Desigur,aceasta se poate aplica in orice lucru care il supara.
Te distrag multe lucruri si crezi ca atunci singuratatea dispare,vrei sa fi distras pentru ca tu crezi ca numai asa poti scapa de ea. Dar, prietene nu poti rezolva situatia decat daca nu te lasi distras de nimic si in momentul in care singuratatea te cuprinde,atunci vezi ce cauza are, iti dai seama cum se manifesta in tine, cum te comporti,cum te simti, las-o sa te cuprinda iar in acel moment vei sti cum sa o inlaturi.
Afland cauza singuratatii tale iti dai seama ca lucrurile considerate foarte marunte sau marunte pana acum sunt cele mai importante lucruri.
Daphnis: Stii, in timp ce imi spui acestea imi dau seama ca nu trebuie sa fug de emotii ,caci tocmai frica si fuga imi cauzeaza neplaceri,ci trebuie privite cu seninatate tinand cont ca sunt parte din tine, le imbratisez si vedin eu insumi dinou; constient, intelegand , unul cu mine insumi, alcatuind intregul. Si pentru ca m-ai ajutat sa stiu ca nu am fost defapt niciodata singur fata de ceilalti ,fata de lume ci doar de mine insumi am fost singur iti multumesc !
Magus: " Sapientiae hmanae fructus lignum vitae est " - Fructul intelepciunii omenesti este arborele vietii .Intr-adevar acest lucru s-a facut cunoscut,dar daca tot nu ai inteles minunatul secret,deschide-ti mintea la ceea ce simti si vei controla tot ceea ce vei face.
Astfel,drag prieten te las cu urmatoarea poveste pe care sper ca in timp sa o dezlusesti :
.......
Un dar preaminunat de la domnita iubirilor Venus,
Trei mere de aur din Gradina Hesperidelor,
Dupa ce de la zeita a primit intreita comoara,
Hippomene a putut sa o intreaca pe cruda Fecioara.
Fugea-n zadar sarmanul ,pana ce pe jos rostogoli un mar .Vazandu-l ,Fecioara in a ei fuga-ncetini insa curand,grabita, o lua din nou la goana.
Eroul zvarlea inca un dar de aur, dar pare de poamana .
Vazand ca fata-alearga ,zorita ca un vant,
Al nostru tanar pune a treia poama pe pamant.
Biruita de-amor ,dar si de aur, Atlanta ii cedeaza.
Si ca o pretioasa comoara ,lui i se infatiseaza.
Ca Hippomene-i Sulful - fizolofii o zic fara -nconjur ,
Iara grabita Fecioara e fugitivul Mercur.
Iubirea dintre dansii devine atat de mare,
Ca-n templul lui Cybele impart o-mbratisare.
Zeita insa, turbata de asta profanare,
Se jura ca gasi-va o cruda razbunare
Si-al lor grumaz indata devina ca o coama
Si,cand se vad lei rosii, ei nu mai pot de teama.
Cel ce va pricepe ce-i cu acest dublu leu,
Si cum a fost schimbat el de mania unui zeu,
Isi va petrece viata-ntr-o eterna sarbatoare
Natura oferindu-i comoara sa cea mare....
...................................
Abonați-vă la:
Postări (Atom)